Cum alegem să alegem

Bubele legii electorale erup acum, iar toată lumea se arată mirată şi indignată ca şi cum nu ar fi ştiut cum merg lucrurile. Nu e prima dată când intră în Parlament tot felul de personaje care au obţinut la fel de multe voturi câte like-uri primeste pe Facebook o poză cu pisici. S-a întâmplat aşa şi în 2008. De atunci şi până acum au trecut un proiect de uninominal pur şi un verdict de neconstituţionalitate la CCR, iar toate au rămas cum le ştim. Lamentările ţin deocamdată locul soluţiilor. Ponta dă vina pe Curtea Contituţională. Corect. Cu majoritatea pe care o are, USL poate să relanseze proiectul, să îl pună în acord cu Constituţia, astfel încât peste patru ani să intre în Parlament doar cei care câştigă colegii. În 2008, PNL, fost partid de guvernare, nu prindea nimic dacă era uninominalul pur. În 2012, ARD ar fi luat un singur mandat. În 2016, USL, sau partidele componente, dacă Uniunea nu va mai exista până atunci, riscă să aibă aceeaşi soartă. Drept urmare, nu ar avea niciun interes să se adopte uninominalul pur. Celelalte variante pe care le avansează Ponta sunt revenirea la liste, sau un sistem mixt, şi cu liste, şi uninominal, adică aşa numitul sistem german, explicat foarte bine de transildania.wordpress.com : ''Sa luam un exemplu cuun parlament cu 500 de parlamentari, 250 uninominali, 250 de pe lista. Sa luam un exemplu cu patru partide si urmatorul scor electoral. I. La votul pentru partid (lista): Partidul A: 40% Partidul B: 35% Partidul C: 15% Partidul D: 10% Atunci din acest vot se calculeaza proportional numarul total al parlamentarilor pe care ii castiga fiecare partid: Partidul A: 200 de parlamentari (40% din 500) Partidul B: 175 de parlamentari (35%) Partidul C: 75 de parlamentari (15%) Partidul D: 50 de parlamentari (10%) II. la votul in cele 250 de circumscriptii sa zicem ca rezultatul a fost urmatorul (in cate colegii s-a clasat pe locul 1 fiecare partid, si cate a castigat uninominal) Partidul A: 100 de colegii Partidul B: 140 de colegii Particul C: 10 colegii Partidul D: zero colegii atunci toti acesti alesi uninominali intra in parlament. III Pentru a se ajunge la numarul total de parlamentari ai fiecarui partid, se completeaza de pe liste diferenta intre candidatii alesi uninominali si numarul total: Partidul A: trebuie sa aiba 200 de parlamentari, si are in colegii 100 de alesi => de pe liste mai intra 100 (200 minus 100) ca numarul total de 200 sa fie indeplinit Partidul B: trebuie sa aiba 175 de mandate cu totul si a castigat deja uninominal 140 => doar 35 de parlamentari mai intra de pe liste (175 minus 140). Partidul C: are dreptul la 75 de mandate, uninominal s-au ales 10 => 65 de parlamentari intra de pe liste Partidul D: a castigat 50 de mandate, dar niciun colegiu uninominal => toti cei 50 de parlamentari vin de pe liste'' Subiectul este extrem de important şi tocmai de aceea am lansat acest sondaj pentru a afla care credeţi că este cel mai bun sistem, sau care dintre ele s-ar aplica cel mai bine în România